Albisoara Rasucita- 3 martie 2019

Albisoara Rasucita

Imediat dupa Saritoarea Carnului, la vreo 10 metri in fata incepe traversarea in stanga in diagonala pe fete cazute de stanca si iarba. Reperul spre care se merge il constituie un tanc indepartat ce are in fata lui (deci in plan apropiat cum privim noi) o creasta stancoasa oblica. Printre acel tanc proeminent si aceasta creasta se desfasoara Albisoara Rasucita. La plecarea din Carn plecam pe acele fete cazute pentru a prinde firul Albisoarei. O data intrat pe fir avem in fata in departare un fel de „Fereastra Mare a Sambetei”, doar ca in miniatura.

 

Spre Saritoarea Carnului

Continuă lectura

Ecourile lirei

Multe lacasuri tainice se ascund in Castelul Craiului. Prin acest labirint de argint faurit la inceputul timpului, poti fi sedus si pierdut pentru mii de ani. Poti ramane prizonier al unei frumuseti inumane, mitice si atemporale, devenind tu insuti altceva decat om. Sau poti deslusi poteca, urmand calea sunetului. Ecouri argintii, voci pravalindu-se prin canioane, sunete incastrate in grote, si mai presus de toate, cristalina tacere de pe Lespezile Lirei. Acolo, lumea de dincolo se intrezareste muzical. Arcadele tacerii devin portal de sunete celui dispus sa viseze imposibilul. Infiorat si sedus de mister si plenitudine, trebuie sa faci un efort de vointa sa te reintorci, asemeni lui Ulise, spre locuri pamantene.

Muntele luminii

Etichete

, ,

Turnuri de seninătate contemplă trecerea timpului cu o răbdare de azur. Orgi de fildeş reflectă tăceri abisale. Metafizicul s-a camuflat în geologie. În Crai, istoria se dizolvă rapid, lăsând loc unei perspective mitice. Noutatea vremelnică, codidianul, modele şi actualităţile se risipesc ca ceaţa sub un soare arzător. Montaniarzii intraţi în labirintul Craiului, redevin oameni atemporali, făpturi făcute din vis şi respiraţie, atrase de aerul tare al înălţimilor. Continuă lectura

Piatra Craiului. Munții de deasupra munților

Dumnezeu singur are nemurire; El trăiește în lumina cea neapropiată; nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă. (I Tim. 6, 16)

Munții de deasupra munților, tărâmul unde omul devine oglindă, hotarul unde adevărul fiecăruia este eliberat din strâmtoarea ego-ului. Poate ca nicăieri altundeva, Piatra Craiului îți permite o schimbare rapidă de peisaj, o ajungere în preajma propriei solitudini, la marginea dintre pădure și stâncărie. Un traseu întreg pe sub creastă te poartă pe gPiatra Craiului sudranița dintre prospețimea și viața sălbatică a biologicului și inălțimea seducătoare și amețitoare a stâncilor. Un traseu pe marginea dintre verdele plin de viață și alburiul de ivoriu al lumii de piatră. O potecă între biologie si metafizică.  Continuă lectura

Pășind. Contemplând.

Etichete

, ,

Unele drumuri de munte întrupează diversitatea lumii într-o formă condensată. Într-o singura zi de pildă, poți avea parte de soare arzător, urmat de un cer cenușiu cu ploaie, apoi poțicontemplatie fi surprins placut din nou de soare pe un fundal albastru de văpaie, după care te poți pomeni învăluit de o ceață tăcută, iar apoi să ajungi în plină iarnă. Când cobori se înseninează din nou înfățisând culori calde de după amiază, apoi o ceață densă aduce ad-hoc o pătură nocturnă specifică crepuscului hibernal. Iar spre seara vezi cum toate nuanțele sclipesc în felurite lumini.

Continuă lectura

Lumea de piatră. Domogledul

Etichete

, ,

În a doua zi de Craciun, pe o vreme ce aducea mai degrabă a Paște, lăsam în urmă Valea Cernei pentru a urca pe Domogled. Comparativ cu giganții carpatini, masivul este relativ mic, însă puterea mitică a acestui munte solar te răpește în illo tempore, te inițiază în taina lui, îți dezvăluie unul dintre vălurile sale dacă esti suficient de receptiv.  Continuă lectura

Cronica Negoiului

Etichete

, ,

Într-o zi de sâmbătă, 2 noiembrie 2013, după convenția omenească asupra timpului, la vreo 15 miliarde de ani de la Facerea Lumii, încă întârziam prin Decathlon la amiază pentru a cumpăra două izoprene, o butelie cu gaz și câteva baDSCN2649toane proteice. Plecăm apoi destul de târziu către Piscul Negru. O lume cu totul altfel decât cea citadină se deschidea la amurg, lăsând în urmă lacul Vidraru învaluit de lumina crepusculară, albastrul mercurial al acestuia părând ieșit dintr-un vis uitat de oameni. Continuă lectura

Tacerea zapezii dintai. In Hasmas (29-30 noiembrie 2015)

Etichete

“Muntele elibereaza adevarul dinantrul fiecarui om”- Jacques Vigne

Intalnirea cu cea dintai zapada de pe munte are ceva deosebit, ca o umbra alba ce scruteaza somnul fara vise… Inaintezi pe un taram al linistii, acolo unde parca nu a mai fost nimeni. Nuantele alb-negru ale tabloului de iarna suspenda torentul gandurilor. Nu ca nu ai mai fi in stare sa gandesti, insa apare de la sin20151129_110649e o apnee mentala, o binevenita si poate mult lipsita vacuitate a mintii. Peisajul montan al primei zapezi, asemeni unei picturi japoneze sumi-e, are darul de a ne aseza confortabil in spatiul dintre ganduri, in deplinatatea simturilor si in ragazul propriei interioritati. Continuă lectura

Intr-o iarna, inspre Omu

Etichete

, , ,

Dupa o noapte dormita mai mult in stare de veghe, la patru dimineata ne regrupam in fata cabanei de la MMalaiesti1alaiesti. Intunericul, vantul taios si o speranta de inseninare alcatuiau prezentul diminetii de 19 ianuarie. Caldarea larga a Malaiestilor se zarea argintata pana la plafonul norilor cenusi ce invaluisera creasta si trezeau in noi semnalele incertitudinii.  Continuă lectura

Fragmente din Iezer (21 noiembrie 2015)

Etichete

, ,

Orice traseu de munte incepe cu lasarea in urma a lumescului. In cazul de fata, cabana Voina este ultima reduta a cotidianului, dupa care mergi acompanit de brazi si foioase tomnatice inspre Caban20151121_110708a Cuca de-a lungul unui parau racoros. Cei cativa montaniarzi ne aflam intr-un tarziu al toamnei, intr-un stadiu oarecum vaporos al ei, ruginiul instalat pe pamant prevestind disparitia curanda a acestui anotimp. Ora dintre cele doua cabane este suficienta pentru a ne introduce in sentimental atemporal al existentei. Indata ce respiratia s-a acomodat cu drumul, mergi pur si simplu de parca asta ai fi facut mereu. Continuă lectura